“Culoarea sănătăţii tale?” Descoper-o la Cea de a IX-a ediţie a “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”, obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti din perioada 30 iulie - 1 august
Bucureştenii pensionari, născuţi în mediul rural, vor deschide lada magică de zestre a bunicii, în perioada 30 iulie – 1 august, pe aleile parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
,,Culorile ne influenţează starea de sănătate, fie că ne înconjoară ca suport ambiental la locul de muncă sau în locuinţa proprie. Specialiştii susţin că şi culoarea bucatelor din farfurie au un efect benefic asupra psihicului şi a sănătăţii diferitelor organe ale corpului nostru. De aceea, la Târgul de produse tradiţionale, vă invităm să cumpăraţi, într-un ambient verde al copacilor de pe aleile parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, scăldate în lumina soarelui, toate roadele pământului, de la roşii, vinete, pepeni verzi, vin rubiniu, miere-aur, brânză, gemuri şi dulceţuri preparate în gospodării, delicioase dulciuri, mângâiate, unele, în sclipitoarea glazură de ciocolată. Şi de această dată, în “lada cu zestre a bunicii” vom găsi comoara tradiţiilor, cu minunatele, unicele, culori ale covoarelor olteneşti. Ca o caracteristică a ţesăturilor din sudul Olteniei, apare frecvent în combinaţie culoarea roşie cu cea albastră şi albă, dar şi culoarea verde în combinaţie cu galbenul. Şi unde se poate face o terapie prin culoare mai bine decât printre mesele târgoveţilor care vin, de peste două luni, cu mâncăruri preparate după reţete transmise de la mamă la fiică, la nepoată sau la strănepoată.” a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.
Culorile minunate, greu de prins în penelul pictorului, le vom folosi ca terapie de specialiştii în produse naturiste de la firma FARMACIA NATURII. Pe lângă ceaiuri, din culturi proprii, atestate ecologic, tincturi şi siropuri, FARMACIA NATURII propune un remediu naturist brevetat deja de OSIM – Pernuţele terapeutice din plante.
Pernuţele terapeutice din plante reprezintă o terapie bazată pe energiile de neegalat ale micilor vieţuitoare ale pământului acumulate de la soare, apă, sol, aer.
Acţiunea pernuţelor se bazează pe degajarea mirosurilor din uleiurile volatile din plante care sunt preluate de cele circa 10 milioane de celule receptoare ale mirosului şi de la acestea, prin nervii olfactivi, informaţia se transmite la creier, care o defineşte. Remarcabila putere bactericidă şi microbiană proprie esenţelor aromatice, se exercită atât în interiorul, cât şi în exteriorul organismului: antiseptice, antispasmodice, antireumatismale etc.
Multora din esenţele aromatice le este proprie o extraordinară forţa de difuzare prin structurile organismului. Aceste produse sunt foarte greu de realizat, deoarece încorporează multă muncă manuală, începând de la recoltarea plantelor, uscare, amestec, cusut, decor. Totul se face cu multă atenţie şi migală, dar şi cu multă dragoste.
In lada de zestre a bunicii vom găsi, la această ediţie, multe ţesături, obiecte de decoraţiuni, olărit, dar şi multe surprize aduse de meşteri populari autentici din mai multe zone ale ţării. Aici, copiii vor putea învăţa nu despre cocoşul care şi-a pierdut punguţa cu doi bani, ci despre un altul, mai drag nouă, Cocoşul de Hurez, o altă minune a culorii.
Ca de obicei, bucureştenii vor fi îmbiaţi cu bucate din toate zonele ţării, dar de această dată, gospodarii, buni păstrători ai datinilor, vin şi cu multe produse de post, deoarece pe 1 august credincioşii încep Postul Sfintei Marii.
Producătorii din Olt vă vor aduce lubeniţe (pepeni verzi) de Scărişoara şi legume proaspăt culese - roşii, castraveţi, vinete, dovlecei, ardei gras din soiuri româneşti tradiţionale, dar şi soiuri hibrid adaptate solului şi climei din sudul ţării. Şi ce ar putea fi mai apetisant decât o roşie-ciocolată, soi hibrid adaptat de o familie de ingineri horticolidin Scărişoara. Tot la standul producătorilor din Scăriţoara vom găsi caise, prune, piersici.
Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.
Suberek-ul este o plăcintă tradiţională tătărească, foarte gustoasă şi aromată, datorită aluatului făcut cu foaie, manual şi compoziţiei gătite cu mirodenii. Plăcinta este cu brânză sau carne (vită sau oaie).
Pide este o pâine tradiţională tătărească cu o consistenţă elastică şi deosebit de gustoasă, umplută cu brânză.
Ce are deosebit această plăcintă fină este faptul că aluatul este făcut manual, frământat de mai multe ori, ca să prindă supleţe şi elasticitate.
Baclavaua este o reţetă tradiţională turcească de prajitură cu nucă, aromată si îmbietoare. Cu cât foile din aluat sunt mai subţiri, cu atât baclavaua este mai preţioasă.
Istoria prăjiturii este puţin cunoscută, dar o certitudine este faptul că baclavaua, în forma actuală, a fost realizată în palatul Topkapi, resedinţa oficială a sultanilor, undeva pe la 1500, pentru incântarea gusturilor rafinate ale Sultanului Mehmed II.
Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.
Vinuri de Dealu Mare. Plantaţia viticolă se află în regiunea prahoveană Dealu Mare, în zona localităţilor Urlati şi Ceptura, judeţul Prahova.
Dobrogenii aduc aduce şi de data aceasta delicioasa Plăcintă dobrogeană dar şi rulada din pulpă de berbecuţ, preparată după o reţetă unică în ţară, de sătenii din Peştera (Constanţa).
Tot în standurile producătorilor din Peştera, bucureştenii pot degusta hamsii şi scrumbii sărate sau ghiudem, cu un pahar de vin pelin.
Maramureşencele ne aduc deja binecunoscutele lor prăjituri tradiţionale - foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize.
Plăcinta creaţă, de Maramureş, va fi preparată direct in faţa dumneavoastră, putând alege şi sortimentul de brânză pentru umplutură.
Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.
Gălăţenii ne vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.
Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală, Riesling. La aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce va fi lansat, sâmbătă, în premieră, la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”.
Din Călăraşi, de la Ştefăneşti, producătorii aduc brânză şi iaurt din lapte nepasteurizat de capră, unul dintre cele mai sănătoase produse, după cum ne sigură şi Mihai Ciocan distribuitor de produse bio din Bucureşti, prin magazinele UNGRA.
O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Bangălă din Fundata, Dorin Trişcă tot din Fundata, judeţul Braşov şi alţi producători.
Un grătar pe care vor sfârâi produse tradiţionale din carne îi va aştepta sâmbătă şi duminică pe toţi bucureştenii gurmanzi şi gurmeţi. Vestea bună este că berea gălăţenilor de la Martens va curge în cantităţi mai mari, datorită cererii celor care doar au vrut să o descopere până acum.
Jurnalul Naţional va prezenta, în stand propriu, o serie de cărţi pentru împătimiţii bucătăriei tradiţionale, dar şi internaţionale.
Astfel, vineri, seria Reţeţe de Colectie - Poveştile bucătariei româneşti.
Jurnalul National iti aduce 7 carti, 7 provocari culinare, 7 calatorii prin Romania savuroasa! In fiecare vineri afla istoria bucatelor neamului tau scrisa de Radu Anton Roman, patriarhul gastronomiei nationale, povestitor de geniu, primul mare antropolog culinar al romanilor… ‘Retete de Colectie’!
Saptamana aceasta, spun cei de la Jurnalul Naţional, continua calatoria noastra culinara in ‘Ardealul slaninii cel gustos’ (cum isi ‘alinta’ Radu Anton Roman tinutul de bastina). Stia tot despre mancarurile ardelenesti, de la galustele grase in foi de varza (un fel de sarmale enorme, rascroite dupa mintea ardeleanului) la fripturi numite dupa toponimic (de Turda, de pe Somes, de Cluj) ori pana la placintele pe piatra ale locuitorilor din Apuseni si din Tinutul Padurenilor. Acestea toate le veti regasi in amplul volum dedicat Transilvaniei, comentate dupa gustul si limba unui ardelean sadea. Luati, dar, brisca si taiati o bucata de slanina, numai buna de alaturat paharelului de palinca. Va asteapta o carte de retete colosale.
Spor la gatit!
Lor li se adaugă multe altele, pe care le puteţi descoperi şi degusta, la târg.
Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 30 iulie - 1 august 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!
(Comunicat transmis de Media Link Business)
